30.08.2018

Obsesia de Nora Roberts ( 2016)

august 30, 2018 0

Naomi Bowes și-a pierdut inocența în noaptea în care și-a urmat tatăl în pădure. Eliberând-o pe tânăra ținută captivă de el, copila de nici doisprezece ani a dezvăluit crimele oribile ale tatălui său. Dar păcatele lui Thomas David Bowes o urmăresc, chiar și atunci când e la un pas de fericire.

Devenită un fotograf de succes și trăind sub numele de Naomi Carson, ea a găsit un loc pe care să-l transforme în căminul mult visat – o casă veche, ce necesită reparații, aflată la mii de kilometri distanță de tot ceea ce a cunoscut vreodată. Naomi își dorește o existență solitară, dar locuitorii din Sunrise Cove se dovedesc a fi foarte prietenoși și reușesc să-și croiască drum către inima ei – mai cu seamă chipeşul Xander Keaton.

Naomi simte că nu mai poate rămâne în izolarea ei și știe că relațiile prilejuite de noua sa viață sunt ceea ce ființa ei a râvnit în taină dintotdeauna. Dar păcatele tatălui său pot deveni o obsesie, și, așa cum Naomi știe deja, trecutul ei este un coșmar care o urmărește necontenit.


Nora Roberts a scris peste 200 de romane, și majoritatea au intrat în topurile de vânzări realizate de New York Times. Cărţile ei au fost publicate în 35 de țări, în peste 400 de milioane de exemplare.


~~~~~***~~~~~
Când am cumpărat cartea căutam inițial ceva scris de Nicholas Sparks, nu ceva anume, în definitiv orice carte scrisă de el. Dar apoi am văzut o copertă frumoasă, simplă, pe care scria cu litere mari Nora Roberts, un nume pe care l-am tot auzit încă de când m-am apucat de citit și care a început să-mi capteze atenția în urmă cu cinci ani, când nu știam ce să fac cu telecomanda ca să mă ghideze spre un canal care să difuzeze ceva ce puteam urmării fără să mă plictisesc, când în cele din urmă am dat de Tributul, film bazat pe o carte scrisă de Nora Roberts și pe care mi-am dorit foarte mult să o citesc la acea vreme, dar care s-a dovedit a nu fi atât de important până în acest an când m-am decis să citesc (și să și termin) o carte scrisă de Nora Roberts.

Am răsfoit cartea și m-am decis să o cumpăr fără să mă asigur că descrierea de la final e suficient de convingătoare încât să fiu de acord să îmi însușesc volumul, iar când am ieșit din librărie nu puteam fi mai fericită de noua achiziție. Peste două luni, când a început să se șteargă auriul de pe numele autoarei aflat pe copertă, am început oficial să citesc cartea, fără să știu de surpriza de care urma să am parte. Din câte am înțeles, cărțile ei în general sunt ficțiune romantică, îmbinate cumva cu drama și suspansul unui roman polițist ( cel puțin din câte am observat ), dar  în general sunt încadrate în ficțiune romantică.

Revenind la „Obsesia”, mi-a fost destul de greu să citesc până la final, dar am vrut să termin, știind că am tendința să renunț la cărți și să las semnele de carte acolo și să uit unde sunt în momentul în care am nevoie de ele. (Asta și pentru că eram curioasă ce se va întâmpla mai departe. Guilty as charged!). Nu spun că nu a fost o carte bună, personajele sunt bine construite și glume mai bune decât orice aș fi eu în stare să inventez.

Dialogul a fost puțin aiurea în câteva ocazii, la fel și descrierea (dar poate fi de la traducere), iar finalul a fost prea predictibil, dar probabil așa și trebuie să fie. Dar per total, a fost o carte interesantă, care m-a făcut să zâmbesc și să mă întreb ce se întâmplă de fapt acolo și care era intenția fiecărui personaj și cât de multă implicare vor avea acestea în  viața protagonistei. 

14.08.2018

M-am decis să trăiesc precum o balerină

august 14, 2018 0


În ciuda incapacității mele de a executa corect măcar un pas de dans, dar și a lipsei de grație, înțeleg efortul pe care trebuie să-l depună fiecare dansator profesionist și admir acest lucru. Mereu am considerat dansul, indiferent de felul acestuia, o ilustrare a eleganței și a disciplinei. 

Fascinația mea pentru balet a început în urmă cu doi ani, când am cumpăt revista ELLE de Aprilie. Era prima dată când răsfoiam o revistă de modă atât de stufoasă și m-am îndrăgostit încă de la primele articole, dar a fost ceva care mi-a atras atenția. Patru pagini de reportaj, cu poze alb-negru și cu un titlu așezat frumos pe marginea unei fotografii cu o domnișoară care stă cu piciorul întins și cu spatele drept. Reportajul se numea ,,Drumul balerinei” și l-am citit de atât de multe ori cu aceeași plăcere și încântare încât, în momentul în care terminam de citit articolul îmi imaginam că fac parte din această lume de basm.

Idea acestui articol vine de la lipsa mea de mișcare și a durerilor de spate generate de faptul că din punct de vedere al eleganței sunt complet pe lângă, iar după ce am exersat o lună antrenamentul de slayer al lui Buffy, am început să prind anumite mișcări cât și dragul de a face mișcare, deși nu o să mă vedeți vreodată călcând în vreo sală de forță.

La câteva zile după ce am scris despre antrenamentul de slayer mă gândeam despre ce să scriu în săptămâniile următoare. Antrenamentul lui Buffy (puteți citi postarea aici) includea 10 poduri, care mă încântau cel mai tare pentru că mă ajutau să scap de durerile de spate și să îmi mențin cât de cât  coloana mai dreaptă. Așa că am început să caut metode alternative, până într-o zi la sport când mi-am așezat piciorul ca o balerină, pe vârf, în loc să calc pe călcâi, așa cum cerea dansul respectiv. Atunci mi-am spus că o să caut mai târziu exerciții pentru pentru spate folosite de balerine. Am găsit, și sunt mai mult decât încântată de sentimentul de după, cât și de exerciții în sine, prin simplitatea și eleganța acestora.





Nu voi fi niciodată o balerină! Sunt conștientă de asta pentru că nu îndeplinesc niciun criteriu de care trebuie să ții cont pentru a devenii o balerină, dar asta nu înseamnă că nu mă pot inspira din stilul lor de viață, să îmi fac workout-ul lor cu scopul de a împrumut puțin din eleganța și grația din gesturile lor.  


Odată cu exercițiile, un alt obicei al balerinelor pe care m-am decis să îl împrumut este alimentația. Când mi-a trecut prin minte această idee m-am gândit strict la meniu și la faptul că trebuie să mănânce într-un anumit fel pentru a se menține în formă și pentru a-și păstra energia. 



O balerină tipică ține cont în mod normal să evite crampele, dar și balonarea. Salatele și alimentele vegetale îi conferă vitamine și susține sănătatea oaselor și a mușchilor. Iar în ceea ce privește băuturile, acestea se concentrează pe apă, cafea neagră sau ceai. Acestea fiind spune, ca un fel de puncte de subsol care trebuie menționate și care sunt la fel de importante precum mesele zilnice.



BREAKFAST

Joy Bauer, nutriționistul oficial  de la New York City Ballet susține că pentru un mic dejun sănătos demn de o balerină de top trebuie să optezi pentru proteine și fibre ,,proteinele ajută la dezvoltarea celulelor creierului și ajută la diminuarea șanselor unui accident vascular. Combinația proteine-fibre ajută să îți menții nivelul de energie și îți ține de foame până la prânz.” Recomandările ei constau în: ouă și pâine prăjită cu cereale, iaurt (grecesc sau whatever), sau chiar resturile de seara trecută.



PRÂNZ

Mi-a trecut prin minte că balerinele mănâncă salate, dar nu am estimat o parte din zi mai potrivită pentru acestea. Salatele prescrise de Bauer, însă, și sunt recomandate pentru prânz:. ,,O salată cu surse de proteine, ca pui sau pește la grătar, ouă fierte tari, tofu sau fasole neagră.” Tot ea mai recomandă supele sănătoase, preferabil de linte, fasole neagră, tăieței de pui. De asemenea, untul de arahide cu felii de banană, măr, sau fructe de pădure pe pâine cu semințe, sunt o alternativă delicioasă și energizantă, cât și o alternativă bună de a scăpa de prânz pentru persoanele care nu au timp sau chef să mănânce la prânz.
CINĂ


,,Pentru ca dansatoarele să mănânce corespunzător pentru a minimaliza balonarea în timpul repetițiilor, cina tinde să fie mult mai voluminoasă” Explică Bauer. Ideal ar fi ca cina de seară să fie echilibrată pentru recuperarea musculară (pui, pește, porc, linte și tofu) legume bogate în antioxidanți pentru a ușura durerea (brocoli, ardei și morcovi) și cereale integrale pentru a păstra energia din următoarea zi (orez negru, paste de grâu)

GUSTARE

Partea mea preferată întrucât iubesc gustările, probabil nu atât de mult precum Shaggy și Scooby, mai ales cele care includ ceva de ronțăit. Bauer reconadă să îți alegi gustările cu scopul ca acestea să ofere energie și nu îți crește glicemia, menționează și mixul de proteine și fibre. 




,,Schimbarea tabieturilor în ceea ce privește alimentația- planificarea este cheia dacă  vrei să renunți la mâncarea nesănătoasă. În final se crează o rutină și aceasta are efecte pozitive. Recomand de asemenea, să faci mișcare de cel puțin două ori pe săptămână- nu trebuie neapărat să fie un maraton de alergări, poate să fie pur și simplu mersul pe jos sau ciclism în loc să folosești o mașină sau transportul public. Orice activitate poate fi amuzantă, mai ales când faci exerciții împreună cu prietenii. Atunci ai un grup care te susține și nu se simte ca o povară.” -Céline Gittens, ( principal dancer with the Birmingham Royal Ballet )
~~~~~***~~~~~

11.08.2018

I am with you

august 11, 2018 0

Going to the parties it's not really something i'm into, but this time was different! Because Nathan was the one inviting me. And i just couldn't say no to him. Nathan was one of my bestfriends, somewhere in our freshman but we started to spend our time with different kind of people and just stopped talking to each other. He is the always-having-fun-kind-of-guy, when i was always the nerd stuck in house with more then two dozens of books to read and not just for school.
Someone gave me something to drink and i have no idea what that it, i didn't tryed it and by the smell i can tell it was alcohool. Nathan was next to the drinking table, talking to a sophomore guy from the football team. I wasn't sure but it seems like we were the only seniors in there. The nerd and the popular. I looked around, leaving my glass somewhere on the floor when i rushed outside to get some fresh air.
The flat parties are way more cooler than the suburban ones. I've never actually been at one, but i can imagine how is it one like. Standing on the staircase, i looked up for the ladder that gets to the roof. I wasn't sure if i have to go there but the music was too loud and my head was hurting me. I had no idea why was Nathan inviting me there but i wasn't going to stay to find out.
''What are you doing?" said a girl when i was climbing on the ladder on my way to the roof. ''Um, i'm going up there, you know! Enjoying the view, killing myself!" she laugh isterically when she split the drink on her dress. "You are so funny! Damn, my dress!" she storm off inside the apartament when i was keep climbing till the little door that get to the roof.
The wind hit my face when i closed the door behind me. My hair was all over my face and i barelly saw my way to the edge. It was a cold night! I wraped my arms around myself so i can be warm. The sound of the cars remind me of where i was standing and i get more closer to the edge so i can see down. There were a few lights on the neighbour buildings, what means those people were home, or maybe clubbing, reading or even at a date. I smiled when i imagined a young lady on her twenties going on a date with the man she met at work. It will make a nice love story. Every breath i take was amazing, the cold air was waking me up, and made me feel like i've never been so alive.
A few years ago, i was at the mountains and i swear i wanted to stay there to work at a farm or something. Just for the Twin Peaks kinda vibe. But i've never stayed! It was the first and the last time when i saw montains and i hope i will see them again one day. I could see their crest from where i was standing and i felt a little bitten of the idea i wasn't able to see them any time soon.
''Alison! Please don't do anything stupid!" I turned around to see who was calling me. Nathan just get on the roof and closed the door in a very gentle way, like the sound of shouting door will scare me or something. He didn't take his eyes of me the whole me. He looked concerned!
I frowned! "What are you talking about?" I said when he closer. "I heard you when you were talking to Chelsea and you said you're coming out here to kill yourself!" I smiled, i can't believe he actually believed me when i said that "I was joking! I said, i just come here to take some fresh air, i'm not really a party animal, you know?"
He inhaled on the nose and exhaled on the mouth. "What a relief, he said! I was scared for a second!" I didn't answeared, keep looking at the night life of the city. Nathan come next to me, looking at the apartaments where the light was still on.
"You know, he said! This air reminds me of a song" I gave him a confused look but before having the chance to ask he started to sing. I'm standing on the bridge, waiting in the dark, something by now. Why isn't anyone trying to find me, something isn't somebody here to take me home!"
"It's a damn cold night! Try to figure out this life! I don't remember the rest but it saids something like take me by the hand and get me somewhere new." He smiled! "I don't know who you are but i...i'm wiiiith you" he finished the chorus.
I looked at him when he was singing and i can't help by smile the whole time. I wasn't able to see him too much in the dark but i felt the pain and the joy in the way he was singing. I don't know if it was because of the lyrics or if he was sad.
"We just ruined Avril's song, i said!' I said looking at his eyes in the dark. He was looking at me. When i looked away and he did the same, staring at the mounain crests. I had no idea how cold it was until i start shaking. "It's so cold up here, doncha think?" He get of his jacket and put it on my shoulders. "Here!"
"Thank you! I said. I didn't know it will be that cold tonight, i wanted to get my sweather but i said i won't need it. Seems like i was wrong!" His jacket was cold, but it was keeping me warm so i can't complain. He smiled again, looking at me like i was a painting on the museum, trying to remember every single detail of my face, not like he can see much in that small light.
Looking at every flat with lights on, we saw a couple of old people watching TV. He was watching and she was reading a magazine. I smiled when i was thinking about their age how nice it was to see them together at their age. Her face was pretty and she looked like the kind of lady we saw in movies, the nice and kind one that you'll expect to bring you a pie if you're moving next door. When he, on the other hand seem serious like he was in army or something.
Underneath their apartament it was a boy standing on the window and for a second, i had this feeling he was staring at us. "Have you seen this guy? Nathan askedd me. I think he want to come to the party" "You think so?" "Yeah, i've seen him before at a party a few weeks ago. He likes Chelsea's parties but he's not always invited" The guy on the window wasn't looking at us, spying something on the mountains side. I was wondering if he wanted to live at the mountains too but i wasn't sure if i'll ever have the chance to ask him that. Nathan get his phone out of his pocket sending a wave on light in this guy's direction. He looked at us and waved his hand to us. We respond! "How are we going to talk to him? I asked Nathan who was already thinking about this and started to turn off and on the light of his phone, morse code! I said, i didn't know you know how to use it" "I don't! Was the only thing he said" after a while when we noticed that we don't get anywhere, the boy get inside and come back on the window with a piece of paper. He opened the screen of his phone so we can see what did he wrote on the paper.
CAN I COME TO THE PARTY?
Nathan smiled, but the guy wasn't able to see it. So he opened the blitz of his camera and get it into my eyes "What are do you doing? I asked! Are you crazy?" He looked at me, waiting to get used with the light. "Do something to make him know he can come!" Nathan ordered me and i looked at the guy who was looking impaciently at me across the street. I nooded and he smiled!

adică aici.

PODCAST

Popular Posts

AMP gtag demo

Make it so.